Sclavia mentală

A-MS-Pic. 1

Perversitatea marketingului

Americanul Abraham Maslow, inspirat probabil de filozofiile darwiniste și freudiene, a studiat exclusiv ceea ce el a numit „oameni exemplari”, precum Albert Einstein și Frederick Douglass, cand a creeat teoria nevoilor.

A exclus indivizii pe care el ii considera imaturi, slabi… bolnavi (probabil inclusiv homosexualii), deoarece acest lucru, în opinia sa, ar avea ca rezultat o „psihologie și filozofie” infirmă deviantă.

Maslow a concluzionat că nevoile umane pot fi clasificate în nevoi înnăscute „primare” și „secundare”.

Nevoile primare sunt în esență nevoi naturale, determinate de factori ereditari sau apartinand mediului individului, cum ar fi hrana, siguranța, adăpostul, sexul, îmbrăcămintea etc.
În esență, nevoile primare se referă la nevoile biologice.

Pe de altă parte, nevoile secundare sunt cele care se ocupă de dorințe și aspiratii, cum ar fi divertismentul, educația, stima, cultura și timpul liber.
Nevoile secundare devin importante atunci când nevoile primare sunt satisfăcute în mod rezonabil.
Astfel, nevoile secundare se referă la îndeplinirea condiţiilor psiho-sociale.

Maslow a configurat nevoile umane într-o structură piramidală numită „piramida lui Maslow”.

Primele doua nivele de la baza piramidei se referă la „nevoile noastre de supraviețuire” și sunt foarte animalistice.

Vârful piramidei (pyramidion) este asociat cu autoactualizarea, mai exact cu „nevoile de identitate și scop ca întreg”.
Nevoile secundare pot fi subiectul focalizării doar atunci când nevoile primare sunt satisfăcute.
Totuși, atunci când nu mai este cazul, va avea loc o reorientare temporală, astfel încât să se garanteze nevoile neîmplinite ale nivelurilor inferioare.

A-ME-Pic. 2

De aceea, în general, bugetele familiei sunt alocate în primul rând pentru satisfacerea nevoilor primare, ulterior pentru satisfacea nevoilor secundare dobândite.

Întrucât oamenii sunt ființe mentale, comportamentul lor și evoluția Sinelui sunt puternic influențate și modelate de viziunea lor asupra lumii, care le este, de cele mai multe ori, impusă din exterior.

Nu a durat mult pana cand oamenii care doreau să-si domine și să-si controleze semenii, și-au dat seama că sclavia mentală indusă de exterior, dar auto-susținută, a populației lumii era calea de urmat.

Sclavia mentală auto-susținută apare atunci când omul, pe baza noțiunii de viață indusă de exterior, acceptă in mod rational să rămână controlat comportamental de natura sa animalistică.

A-ME-Pic. 3

Aici intervine știința aplicată a marketingului și a propagandei.

În teorie, marketingul este știința care se concentrează în primul rând pe modalitatea de a găsi, dezvolta, promova și vinde produse și servicii pentru care există o cerere concretă și/sau de a satisface nevoi reale sau artificiale prin utilizarea diferitelor instrumente de publicitate.

Marketingul are deci tangență cu economia și psiho-sociologia aplicată, aceasta din urmă studiind motivațiile din spatele preferințelor și necesităților de consum ale publicului.

Cu toate acestea, marketingul a fost inventat practic in incercarea de a satisface lăcomia continuă a lupilor corporatiști, haotici, imorali, compulsivi, supraalimentați, prin promovare agresiva și tehnici de persuasiune a momelii lor aparent gustoase, dar mortale.

Pentru a atinge aceste obiective disprețuitoare, știința, inițial „psihologia și sociologia”, a fost pervertită, din motive obscure, pentru a transforma oamenii, cu orice preț, în miei consumeristi care se hrănesc cu nevoile lor induse de exterior într-o asemenea măsură, încât componenta lor animalistica invie si domina.

Dacă vă îndoiți de eficacitatea ei, uitați-vă cum oamenii aleargă de bunăvoie și luptă să ajungă printre primii în cimitirele decadenței, pentru a acapara produsele și serviciile morbide care le oferă, printr-o asociere deliranta, o falsă satisfacție a Sinelui.

A-ME-Pic. 4

Desigur, știința „progresează” și astfel, în prezent, neuroștiința este folosită pentru a ne accesa direct subconștientul și „creierul reptilian” si a ne manipula răspunsurile afective la stimuli artificiali, astfel încât rezultatele comportamentale consumiste necesare să fie garantate.

Deși omul, având în vedere instinctele, aspectul fizic și structura biologică, ar putea fi clasificat ca animal, noi, mai presus de toate, suntem ființe mentale.

Prin urmare, noi, spre deosebire de animale, trebuie să deducem adevărata noastră natură recuperabilă, astfel încât să putem trăi în conformitate cu adevărata noastră esență și să ne asiguram adevărata creștere.

A-ME-Pic. 5

Știința, în opinia noastră, are datoria morală de a ne ajuta să ne dezvoltam, fără discriminare, în conformitate cu adevărata noastră natură recuperabilă, deoarece stă în puterea ei să facă acest lucru!

Noi, Godinci, nu putem rămâne indiferenti, observând modul în care știința și instituțiile ei (pentru câștig financiar sau predispoziție) pervertesc rolul pe care societatea il atribuie, contribuind la satisfacerea falselor nevoi externe induse.

Prin urmare, noi, Godinci, cerem cu voce tare și în mod explicit ca știința în ansamblu să fie adaptată astfel încât să-i ajute pe oameni să se elibereze de sclavia lor mentală.

Eliberare mentală prin deducerea și elucidarea adevăratelor nevoi inerente, prin dezvoltarea și promovarea de produse și servicii, oferite nerestricționat și gratuit, care să ne permite o creștere reală, stimulându-ne să ne comportăm în consecință.

Numai așa, fiecare individ, în conformitate cu propriile capacități și abilități mentale, poate să devină un participant activ la construirea, dezvoltarea și conservarea Baracrației.